CNER pentru Europa

Facultatea de Chimie

 

1. Care sunt principalele motive pe baza cărora elevii aleg Facultatea de Chimie?

   În primul rând pentru a găsi o explicație a tot ceea ce se transformă, tot ceea ce ne înconjoară, care nu este altceva decât chimie. Tot ceea ce avem în jurul nostru s-a obținut sau se obține în urma unui proces chimic cu legi bine definite, iar cei care aleg să vină aici vor să aprofundeze şi să cunoasca mai bine aceste procese.

 

2. Pe lângă interestul pentru această materie, nu sunt la fel de relevanţi şi alţi factori precum faptul că nu au reuşit să intre la altă facultate, siguranţa materială, posibilitatea de a obţine uşor un loc de munca?

   Întradevar avem şi studenţi care nu au reuşit la Facultatea de Medicină sau Farmacie. 

 

3. Câţi studenţi sunt admişi anual la Facultatea de Chimie?

   În general avem 100-120 de locuri disponibile pentru studii de licenţă şi avem de fiecare dată mai mulţi concurenţi decât putem admite. Mulţi dintre ei sunt însă candidaţi şi la alte facultăţi (medicină, fizică etc).

 

4. Câţi dintre ei reuşesc să îşi ia diploma la terminarea studiilor?

   Aproximativ 80%. Mulţi se retrag din motive personale şi nu reuşesc să ajungă la finalul anului trei.

 

5. Dintre aceştia, ce procent estimaţi ca reuşesc să îşi găsească apoi şi un loc de muncă, fie aici, fie în străinătate? 

   Dintre aceştia, în jur de 60% îşi găsesc şi un loc de muncă sau îşi continuă studiile.

Domeniile pentru care se caută absolvenţi de chimie şi în care reuşesc să se angajeze absolvenţii noştrii sunt cele care implică lucrări de analiză de laborator cum ar fi analizele medicale, farmaceutice,  în întreprinderele cu laboratoare de cercetare şi în domeniul învăţământului. 

 

6. Acest procent indică faptul că nu sunt destul de bine pregătiţi sau că nu există destule locuri disponibile pe piaţa muncii?

   Industria chimică a scăzut foarte mult în ultimul timp, cerinţa este mult mai mică. În ultima perioadă sunt însă cerinţe şi din partea unor întreprinderi care s-au înfiinţat recent şi care au profil chimic, avem de asemenea foşti studenţi angajaţi şi în laboratoare de cofetărie, în laboratoare de cercetare în ceea ce priveşte criminalistica, la narcotice, la vamă etc. Mulţi absolvenţi găsesc de lucru în alte domenii decât cel al chimiei.

 

7.Câţi dintre absolvenţi pleacă în străinătate?

   Multi sunt tentaţi, dat fiind faptul că remuneratia este mai consistentă în străinătate. Însă nu toţi pot opta spre această variantă, din cauza rezultatelor pe care le au la sfârşitul facultăţii. 

 

8. Una dintre cele mai mari probleme pe care le întâmpină tinerii ce vor să se angajeze este lipsa de experienţă. Ce soluţii s-ar putea găsi şi cum ar putea contribui facultatea în acest sens ( prin oferirea unor stagii de practică, etc)?

   Întradevăr, mulţi angajatori cer un număr de ani de experienţă, pe care elevii noştri nu au cum să îl obţină. Dar din acest motiv, începând cu anul şcolar următor facultatea are implementată un grant care să asigure practica în întreprinderi. Timp de o lună de zile, studenţii care s-au înscris să participe la acest grant vor lucra în întreprinderile partenere şi vor căpăta experienţa de care au nevoie. Mulţi dintre angajatori au promis că cei mai buni studenţi, care vor reuşi să se evidenţieze în perioada de practică, vor putea fi angajaţi sau chiar beneficia de burse până la terminarea facultăţii. Ca parteneri avem la momentul actual 5-6 întreprinderi, printre care Institutul de Cercetări Chimice Macromoleculare “Petru Poni” şi Apa Vital, şi încercăm să încheiem contracte şi cu altele. În acelaşi timp, studenţii au cuprinsă în cadrul proiectelor de studii şi o practică de specialitate care se cumulează cu acest grant. 

 

9. Au mai fost astfel de initiative la Facultatea de Chimie?

   Cu ani în urmă, când era un cu totul alt sistem de învăţământ, unul care permitea efectuarea acestor practice de specializare în întreprinderi. 

 

Facultatea de Automatică şi Calculatoare

 

1. Care sunt principalele motive pe baza cărora elevii aleg Facultatea de Automatica şi Calculatoare?

   Principalele motive ţin de domeniile de studii pe care le oferim studenţilor, şi anume calculatoare şi tehnnologia informaţiei, respectiv automatică şi informatică aplicată. Ei sunt captivaţi de tehnologiile noi, care asigură  bineînţeles un viitor, o profesie care este foarte cautată în prezent. 

 

2. Care este concurenţa? 

    Anul acesta am avut o concurenţă de 2.66 candidaţi pe loc. 252 de locuri şi 650 de candidaţi. Numărul nu este costant, dar se poate constanta o creştere în ultimii ani, deşi am introdus şi un test de admitere.  

 

3. Care este numărul de absolvenţi al acestei facultăţi?

　　　　Din păcate, numărul lor este destul de mic, pentru că o parte dintre studenţi se angajează începând cu anii trei, respectiv patru şi, din acest motiv, neglijează partea didactică. Într-un an universitar sunt doua examene de licenţă, iar în următorul se mai organizează un examen la care pot participa şi cei care au ratat examenul cu promoţia lor. Deci dacă este prima iteraţie luată în considerare, aproximativ 60% finalizează, mai târziu se ajunge la 80-90%. 

 

4.Care este procentul de angajare în rândul absolvenţilor?

　　　　 Procentul este foarte mare. Cei care au diplomă de inginer reuşesc să se angajeze pe profilul lor în proporţie de 98%. În acest număr includem şi cei care studiază pentru examenul de masterat. 

 

5. Câţi dintre aceştia pleacă în străinătate?

　　　　N-aş şpune că majoritatea, dar foarte mulţi pleacă. Cei mai buni urmează studii de masterat, respectiv de doctorat în Europa Occidentală şi ceilalţi se angajează la diverse companii care plătesc foarte bine din domeniul IT. Din păcate, nu prea mai avem colegi mai tineri care să fie interesaţi de domeniul academic, iar sistemul nostru de învăţământ este puţin subfinanţat. Salariile sunt mici şi atunci studenţii noştri preferă un venit mai bun decât o profesie frumoasă. 

 

6. Fiind un domeniu atât de căutat, este atât de relevantă lipsa de experienţă?

   Lipsa de experienţă este un motiv artificial. În momentul în care un absolvent termină este firesc să nu aibă experienţă, dar companiile mari angajează absolvenţii, care apoi parcurg perioade de training numai pentru a căpăta experienţă pe diverse tehnologii. Firmele mici doresc absolvenţi care să fie gata calificaţi şi firmele mari doresc absolvenţi care să aibă un bagaj mare de cunoştinţe, pe care să îl poată fructifica. Noi avem success cu firmele mari.

Există şi companii care ne-au rugat să asiste la examenul de licenţă tocmai pentru a găsi posibili angajaţi. 

 

7. Dumneavoastră de ce consideraţi că rata somajului în rândul tinerilor este atât de ridicată în România?

   Acum, rata somajului este foarte mare comparativ cu alte ţări din Europa. Motivul îl ştiţi: foarte mulţi tineri şi nu numai au ales să muncească în afara ţării. Dar dacă ne referim strict la tineri, lipsa de educaţie este cea care duce la o rată a somajului atât de crescută. Ce vreau să spun prin educaţie? De exemplu, nu există şcoli tehnice, şcoli profesionale. Toata lumea vrea să termine liceul, să ia bacalaureatul, după care se duc la acele facultăţi care oferă o diplomă, aşa-numitele “fabrici de diplome”. Noi nu oferim o diplomă, noi oferim cunoştinţe, împreună cu o diplomă care atestă nivelul de cunoştinţe al absolvenţilor noştri. Dacă acestea sunt asumate şi aprofundate corespunzător, vor reuşi să îşi găsească şi un loc de muncă în acest domeniu.   

 

Faculatea de Medicină 

 

1. Care sunt principalele motive pe baza cărora elevii aleg Facultatea de Medicină?

   Din păcate, mulţi elevi aleg medicina nu din vocaţie, ci pentru faptul că oferă foarte multă deschidere şi se presupune că nu ar putea exista şomeri.

 

2. Câţi dintre absolvenţi reuşesc să se angajeze?

　În principiu, după absolvirea facultăţii urmează examenul de rezidenţiat. În ultimii ani numărul de posturi la rezidenţiat este egal cu numărul absolvenţilor din anul respectiv. La aceştia se mai adaugă şi absolvenţii din anii trecuţi. Din păcate, mulţi studenţi efectuează rezidenţiatul, dar la sfârşit medicii specialişti nu găsesc posturi pentru a se angaja în specialităţile pe care şi le-au ales. Acest lucru se datorează faptului că există o supraapreciere a necesarului de medici în anumite specialităţi.

 

3. Cum aţi rezolva acest lucru?

   Printr-o analiză mai realistă a necesarului de medici pe o anumită specialitate corelată cu incidenţa afecţiunilor în diverse specialităţi şi cu numărul de medici existenţi în specialitatea respectivă şi potenţialele pensionări. 

 

4. Care este concurenţa?

   Anul acesta au fost în jur de 5 candidaţi pe loc, dar pe un număr foarte mare de locuri, aproximativ 900 pe toata universitatea (medicina generală, stomatologi, bioinginerie, asistenţă medicală generală şi boli de nutriţie şi diabetologie).

 

5. Câţi promovează?

　Aproape toţi. Eu aş fi puţin mai severă, aş gândi altfel sistemul de învăţământ medical, mai precis m-aş gândi la o selecţie în primii ani de învăţământ în care să se poată analiza şi să se poata stabili potenţialul studenţilor şi vocaţia pentru medicină, pentru că medicina trebuie să o facă doar cei care au aptitudini pentru aşa ceva, şi nu doar de dragul de a face o facultate sau de a avea un loc de muncă dupa aceea. 

 

6. După părerea dumneavoastră limitarea numărului de locuri în funcţie de cererea de pe piaţă ar fi o soluţie fezabilă sau nu?

    Nu se va schimba nimic în ceea ce priveşte necesarul dacă se va face o evaluare corectă de la început. Câţi absolvenţi de liceu vor să urmeze medicina, câţi au vocaţie pentru medicină şi, cel mai important, o selecţie corect făcută pe perioada procesului de învăţământ. Mulţi renunţă la medicină şi se orientează către firme de distribuţie a medicamentelor, de promovare a medicamentelor sau a aparaturii medicale, pentru că sunt slujbe foarte bine plătite, dar, din păcate, nu oferă siguranţă pe termen lung. De aceea avem mulţi absolvenţi de medicină care s-au axat pe astfel de posturi, care nu-şi finalizează studiile medicale, respectiv examenele de rezidenţiat şi de specialitate, şi care se trezesc într-o zi fără loc de muncă. Absolvenţi de medicină care devin şomeri de lux.

 

7. Care este procentul emigranţilor abselvenţi ai acestei facultăţi?

   N-aş putea să estimez, dar aş putea să spun că, din păcate, cei mai buni absolvenţi pleacă în străinătate. Suntem o fabrică foarte ieftină de specialişti, pentru că diploma de medicină este recunoscută în toată Europa. Statul plăteşte şcolarizarea şi cei mai buni absolvenţi, cei mai buni rezidenţi îşi găsesc un loc într-o clinică din străinătate şi ajung nişte specialişti foarte buni pe gratis pentru ţara pe care îi primeşte. Este o mare pierdere pentru statul nostru şi pentru şcoala medicală şi este o mare pierdere pentru România. Sunt momente când stau şi mă gândesc: “Eu la bătrâneţe voi fi tratată de către cine? Rămân în România să mă trateze studenţii pe care i-am lăsat corigenţi, sau plec în străinătate să mă trateze studenţii mei care au fost şefi de promoţie?”

 

8. Ce soluţie aţi oferi pentru rezolvarea şomajului în rândul tinerilor?

   Dacă s-ar face o ierarhizare corectă, dacă nu ar exista o supraestimare a numărului de specialişti necesari şi, bineînţeles, dacă ar exista nişte condiţii civilizate de lucru, referindu-mă la salarii decente pentru absolvenţi şi rezidenţi. Dacă ar avea facilitatea pentru a merge la perfecţionări în străinătate şi a veni apoi aici să aplice, perfecţionări care să fie asigurate de către statul român. Dacă ar avea posibilitatea unei locuinţe de la începutul carierei, posibilitatea unor facilităţi la bănci pentru a obţine împrumuturi pentru locuinţe, pentru că fiecare absolvent îşi doreşte şi o familie, şi un trai decent pentru familie şi orice parinţi îşi doresc pentru copiii lor un trai mai bun decât au avut ei. Or în condiţiile actuale, în care nu mai există o ierarhie a valorilor în România, mulţi preferă să plece. 

 

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

 

1. Care ar fi motivele pentru care studenţii aleg această facultate?

   După părerea mea, principalul motiv pentru care studenţii aleg această facultate este seriozitatea în pregătire, rigurozitatea şi deschiderea internaţională. Cea din urmă contează probabil cel mai mult, pentru că le permite să îşi îmbunătăţească nivelul de limbă, să ia contact cu mediul extern şi constituie un avantaj la angajare. În cadrul universităţii, facultatea noastră are numărul cel mai mare de studenţi care pleacă cu burse de studii în străinătate şi cu mobilităţi de practică (ex: Departamentul de Relaţii Internaţionale din Spania). De exemplu, în anul universitar următor vor pleca 120 de studenţi cu burse de studii la universităţi din toată Europa (Franţa, Spania, Italia, Portugalia etc) şi 100 de studenţi cu mobilităţi de practică. 

 

2. Facultatea se străduieşte să îi trimită afara, dar ce ar putea face să îi convingă să rămână? (stagii de practică în ţară etc)

   Avem relaţii foarte strânse cu firme din toate domeniile aproape. Avem încheiate contracte de practică pentru studenţii noştri, după absolvire mulţi fiind chiar angajaţi la firmele respective. Mai mult, le solicităm chiar angajatorilor să ne spună ce anume ar trebui schimbat în procesul educaţional.  

 

3. Câţi dintre absolvenţi reuşesc să se angajeze mai departe?

Avem în momentul actual în jur de 9000 de studenţi la toate formele de studii. Dintre aceştia, aproximativ 70% termină şi, în general, 80% reuşesc apoi să intre pe piaţa forţei de muncă. 

 

Faculatea de Matematică

 

1. Care ar fi după părerea dumneavoastră motivele pentru care studenţii optează pentru această facultate?

   Majoritatea studenţilor sunt foşti olimpici, elevi cu rezultate în direcţia asta şi care sunt convinşi că vor avea parte de satisfacţii lucrând în domeniul care îi interesează. Ei nu conştientizează, în schimb, că nici caştigul financiar şi nici oportunităţile pe care matematica le oferă aici nu sunt pe masură aşteptărilor lor.

 

2. Cîţi dintre studenţi reuşesc să fie admişi? 

   În fiecare an avem mai puţini candidaţi decât locuri disponibile, care sunt în număr de 50-60. Nu există examen de admitere, ceea ce înseamnă că sunt admişi şi studenţi fără inclinaţie spre matematică sau dorinţa de a excela în acest domeniu. Intră până și studenți fără cunoștințe de bază, cum ar fi cât face sin 30°. Problema reală este că vor termina facultatea şi vor deveni profesori, dar cu o pregătire atât de slabă nu vor fi în stare să pregătească generaţiile viitoare de elevi. E un cerc vicios de care nu putem scăpa. Chiar şi profesorii competenţi nu sunt îndeajuns motivaţi să îşi dea interesul, remuneraţia fiind, ştiţi bine, destul de mică. 

 

3. Câţi dintre aceştia termină facultatea şi se angajează?

   Procentul de absolvenţi este mare, aproximativ 80%. Dintre aceştia, în jur de 20% continuă cu studiile de masterat şi restul se angajează ca profesori, în cazul în care reuşesc să îşi găsească o catedră. Foarte puţini aleg să plece. 

 

4. Ce măsuri s-ar putea lua în opinia dumneavoastrăpentru a spori rata angajabilităţii?

   Schimbări structurale în cadrul facultăţilor şi nu numai. Trebuie introdus un examen de admitere serios, ceea ce în momentul de faţă nu se poate, pentru că fondurile primite de facultăţi depind, în mare parte, de numărul de studenţi. Apoi, mai sunt şi problema mentalităţii şi a remuneraţiei. Sunt tot mai puţini cei care aleg cariera de profesor, fie pentru că nu are renume, nu este atât de respectată ca alte locuri de muncă, fie pentru că salariul nu le-ar permite să aiba stilul de viaţă pe care şi-l doresc.

 

Raport interviuri

  

La fel ca marea majoritate a țărilor europene, și România se confruntă cu problema șomajului în rândul tinerilor. Absolvenții facultăților noastre întâlnesc deseori mari dificultăți în găsirea unui loc de muncă, motivele fiind variate, ținând de sistemul educațional și de așteptările angajatorilor. Pentru a înțelege mai bine aceste probleme și pentru a afla ce inițiative au fost luate în acest sens la nivelul învațamantului superior am intervievat profesori de la diferite facultăți din Iași. De-asemenea pentru a vedea care sunt cerințele pieței muncii am luat interviuri angajatorilor unor firme locale.Astfel, conform celor spuse atât de către profesori, cât și de angajatori am reușit să schițăm niște concluzii.

 

Probabil cea mai dificilă alegere a oricărui licean este ca facultății pe care o va urma. Aceasta presupune găsirea unui compromis între abilitățile și interesele personale, potențialul de angajare, siguranța materială, posibilitatea de avansare, de plecare în străinătate etc. 

 

Pe de-o parte există tinerii care iau în considerare doar criteriul satisfacției personale și pot ajunge să se specializeze într-un domeniu fără cerere pe piață, cum ar fi psihologia sau artele. Pe de-altă parte sunt și cei care se gândesc doar la garanția unui loc de muncă, ignorând înclinația, sau de multe ori lipsa înclinației, către o anumită meserie. Lipsa interesului aparte pentru materia respectivă, a dorinței de cunoaștere, de aprofundare, de dezvoltare și perfecționare a abilităților ce țin de ea are drept consecință formarea de viitori angajați de nivel mediu. 

 

Astfel profesorii susțin că această suprasaturare pe anumite specializări produce un evident dezechilibru între cerere și ofertă.Ei propun introducerea unui examen de admitere obligatoriu la toate facultățile, dar și un sistem de evaluare pe parcursul studiului, acolo unde este nevoie, pentru a evita admiterea unor studenți insuficient pregătiți și a asigura astfel calitatea educației.De asemenea, profesorii au fost de acord că limitarea numărului de locuri disponibile pe facultate în funcție de cererea de pe piață ar avea un efect pozitiv. 

 

Pe lângă alegerea unei profesii nepotrivite, un alt motiv proeminent al șomajului în rândul tinerilor este lipsa experienței și a instruirii. Astfel angajatorii intervievați susțin că, asemeni spuselor profesorilor universitari, tinerii se orientează spre facultați în funcție de așa-numitele “mituri de carieră”. Prin urmare există un val de studenți care se înscriu la facultăți ca medicină, drept, etc. Acestui fapt îi datorăm lipsa oamenilor corect instruiți în domenii ca patiserie, mecanică auto, etc.Astfel, există angajatori care cer experiență, împiedicând astfel tinerii să intre pe piața muncii imediat după termianrea studiilor și să acumuleze cunoștințele de ordin practic de care au nevoie pentru a excela. Pe de altă parte, în urma interviurilor am descoperit că alți angajatori ar fi mai mult decât dispuși să angajeze tineri neexperimentați, însă o parte din ei nu o pot face din cauza situației financiare. Astfel, angajatorii sunt de-acord ca tinerii să fie direcționați și către domeniile deficitare și să primească o instruire conform cererii de pe piață.

 

În concluzie, persoanle intervievate sunt de părere că statul ar trebui să investească atât cât în orientarea și educarea tinerilor, cât și în creearea a noi oportunități în toate domeniile.